Burnout

Conceptul de burnout începe să fie din ce în ce mai răspândit, mai ales în mediile de lucru. Burnout-ul este, de fapt, un sindrom psihologic care se manifestă prin epuizare emoțională, cinism și un sentiment redus de împlinire/realizare personală. În alte cuvinte, suntem în burnout atunci când ne simțim epuizați și adoptăm o atitudine cinică față de munca noastră, ceea ce ne poate determina să ne îndoim de abilitățile noastre și să avem un sentiment redus de eficacitate în munca pe care o facem. În mod specific, epuizarea se referă la stresul sau oboseala cronică resimțite din cauza cerințelor excesive ale muncii noastre. Nu contează care este domeniul tău de muncă, burnout-ul este comun atât printre angajați din diverse domenii, cât și printre studenți și elevi. De asemenea, este important de reținut că burnout-ul este o reacție la stres și modul în care reacționăm la acest stres depinde de modul în care evaluăm și percepem evenimentele care ne-au provocat stres. În alte cuvinte, dacă punem 2 oameni în aceeași situație și în același context de muncă, unul din ei poate să manifeste simptome de burnout, iar celălalt nu. În timp ce unii oameni își vor da demisia din cauza burnout-ului, alții vor rămâne la locul de muncă, dar vor face mai degrabă minimul necesar decât să dea tot ce au mai bun.

În general, mediile de lucru sunt conturate de diverși factori sociali, politici sau economici (cum ar fi reducerile de buget sau restricțiile rezultate din anumite politici și proceduri). Astfel, unele medii de lucru devin foarte solicitante ca cerințe și foarte reduse din punct de vedere al resurselor, implicit fiind afectați și oamenii din mediul respectiv. Specific conceptului de burnout este cadrul relațional al acestuia. Relațiile profesionale sau interpersonale sunt centrale în majoritatea mediilor de lucru, fie ele cu șefii, cu clienții sau cu colegii. Aceste relații pot fi, pe de o parte, o sursă de recompensă, iar pe de altă parte, o sursă de tensiuni emoționale. Relațiile pot fi o resursă personală de a face față stresului cauzat de solicitările muncii și pot fi, de multe ori, afectate de efectele negative ale burnout-ului. Drept urmare, este bine să reținem că burnout-ul trebuie privit în raport cu contextul în care acesta apare, nu ca și un fenomen izolat. Toleranța și reactivitatea la stres pot fi influențate de caracteristicile noastre personale, de oamenii din jur, dar și de discursul nostru interior, pozitiv sau negativ.

De regulă, dacă simți că nu te mai regăsești, că ai pierdut contactul cu propria persoană și cu valorile personale, dacă te simți epuizat în cea mai mare parte a timpului, în urma unei suprasolicitări profesionale, incapabil de a face față până și celor mai mici cerințe, fără speranță și motivație, atunci este posibil să fii în burnout. Într-o astfel de situație, este bine să apelăm la ajutor, cum ar fi la rețeaua personală de suport sau, în cazuri poate mai grave, la un specialist în sănătate mentală. 

Proiect derulat de Asociatia Teatrul Experimental Senzorial, și finanțat prin programul „În stare de bine”, susținut de Kaufland România și implementat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile

#instaredebine #implicareafacediferenta #kaufland #fdsc

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a programului „În stare de bine”.

Alte Articole:

Despre echilibru

Într-o societate a cărui ritm devine tot mai alert, putem ajunge adesea să pierdem contactul cu sinele nostru. Ne setăm obiective mari, muncim pentru a

Citeste

Trimite-ne Un Mesaj

Ramai la curent cu evenimentele noastre

Abonează-te pentru a afla despre evenimentele viitoare: